Alimentatia in practica yoga - Dan Bozaru, carte
Descriere
Omul obișnuit cataloghează, de cele mai multe ori, drept fanatică sau sectantă o persoană care nu consumă carne, care nu bea și nu fumează. Cu toate că nu poate defini ce înțelege prin aceste cuvinte, le folosește gândindu-se că majoritatea celor din jur duc o viață asemănătoare cu a lui.
Renunțarea treptată la consumul de carne. Un vechi principiu al înțelepciunii yoghine spune că cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorată în ființa noastră nu este să-i smulgi fulgerător rădăcina, ci mai degrabă să plantezi, să cultivi și să hrănești un obicei bun, opus celui vechi și să acorzi noii obișnuințe grijă, dragoste și atenția pe care le-ai arăta cultivării unei minunate flori albe de lotus
Grad dificultate: Pentru toată lumea
Format: 13 x 20 cm
Data primei apariții: noiembrie 2005
ISBN: 978-973-8471-38-9
Pagini: 189
Editor: Editura Mix
Ofertant: Editura Mix
Titlul original: -
Specificatii
- Dan Bozaru
- Alternative tămăduitoare
- EDITURA MIX
- Carte
- 1 bucata
Review-uri
Nicio recenzie gasita. Fii primul care scrie!
Cuprins carte
INTRODUCERE
Condiția omului modern și alimentația
Pericolele consumului de carne
Efectele benefice ale alimentației lacto-vegetariene
Raportul între energia fizică și hrana vegetariană
Considerații de ordin igienic cu privire la consumul de carne
Considerații de ordin moral
Relația între spiritualitate, morală și consumul de carne
În concluzie
Capitolul 1- POLARITĂȚILE YIN – YANG
Noțiuni fundamentale
Yin și yang în alimentație
Tabel cu alimente clasate în funcție de predominanța yin sau yang
Alimente esențiale în dieta yoghină
Capitolul 2- CELE TREI CALITĂȚI SAU GUNAS ÎN MANIFESTARE
Aspecte generale
Interacțiunea dintre gunas-uri
Caracteristicile esențiale ale celor trei gunas-uri
Gunas-urile și alimentația
Transcenderea gunas-urilor
Capitolul 3- RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA PREPARAREA HRANEI
Natura divină a hranei
Cauzele unei alimentații impure
Atitudinea potrivită în timpul preparării alimentelor
Capitolul 4- REGIMUL OSHAWA
Regimul numărul șapte al dr. Oshawa
Rețete
Capitolul 5- REGIMUL PREPONDERENT YANG
Rețete
Capitolul 6- ALIMENTAȚIA YOGHINĂ LACTO-VEGETARIANĂ
Argumentație
Rețete
Metode eficiente de prelungire a vieții
Capitolul 7- SUCURILE DE LEGUME ȘI FRUCTE
Considerații generale
Sucuri de legume
Sucuri de fructe
Capitolul 8- POSTUL
Capitolul 9- CÂTEVA SFATURI UTILE PENTRU ORICE FIINȚĂ UMANĂ CARE VREA SĂ-ȘI REDOBÂNDEASCĂ SĂNĂTATEA PRIN ALIMENTAȚIE
Cum mâncăm
Evitarea cu orice preț a consumului de zahăr
Consacrarea hranei
Reguli principale referitoare la alimentația yoghină
Renunțarea treptată la consumul de carne
BIBLIOGRAFIE.
Fragmente din carte
"În concepția yoghină, alimentația echilibrată lacto-vegetariană din care s-a exclus complet carnea va determina în timp o stare de sănătate excelentă, generând totodată ca reflex lăuntric în sfera psihică a ființei noastre o trăire euforică complexă, foarte armonioasă. Acest lucru se datorează unei rezonanțe profund benefice cu energiile subtile cosmice, care acum pot impregna cu ușurință și putere ființa noastră purificată de o astfel de alimentație justă. În plus, alimentația lacto-vegetariană va avea ca efect echilibrarea deplină a ființei și integrarea acesteia în armonia universală, generând în universul nostru lăuntric inefabile experiențe spirituale.
După învățătura milenară yoghină, noi suntem într-o mare măsură ceea ce mâncăm. Hrana pe care o înghițim cu poftă se regăsește în final, mai mult sau mai puțin transformată, în fiecare dintre celulele corpului nostru, influențându-ne nu numai vitalitatea și sănătatea fizică ci, de asemenea, chiar modul de a gândi și trăirile spirituale. Chandogya Upanishad (VII, 26-2), unul din textele de referință în tradiția yoga, afirmă: „Când hrana este pură, întreaga natură devine pură; când natura devine pură, memoria devine fermă; și atunci când un om se află în posesia unei memorii ferme, toate legăturile și raporturile lui devin puternice și riguroase.“
Diferite alimente ce influenţează condiţia fizică şi psihică a fiinţei umane
Mâncarea puternic condimentată, alimentele sărate, ceapa şi usturoiul (consumate în cantităţi mari şi în mod frecvent), vinul (alcoolul în general), cafeaua, peştele, carnea animalelor domestice etc., excită în mod nedorit de mult mintea şi, de aceea, ele trebuie evitate.
Swami Shivanada afirmă: „Aspirantul la spiritualitate şi chiar omul obişnuit trebuie cu hotărâre să renunţe definitiv la consumul de carne, peşte şi băuturi alcoolice, întrucât toate acestea fac mintea să devină banală şi impură, excitând-o fără folos. Alimentele şi felurile de mâncare grele provoacă ceea ce se numeşte tandri (somnolenţa) şi alasya (lenea). Zahărul va fi şi el consumat în cantităţi moderate, fiind cel mai bine înlocuit cu mierea de albine.“ Referitor la zahărul alb, Ernest Günther chiar recomandă ca acesta să lipsească cu desăvârşire din casă, „fiind inutil chiar şi pentru musafiri“.
Dimpotrivă, laptele, fructele, zahărul candel (brun), untul clarificat, orzul verde, grâul, orezul, lintea, soia, pătrunjelul, cartofii, mierea de albine, polenul etc., toate acestea sunt alimente uşoare şi pure. Pudra de ghimbir este, de asemenea, foarte bine să fie consumată cu regularitate; ea va fi servită în lapte, principalele efecte fiind acelea că împrospătează mintea şi ajută digestia; ea este mult folosită de yoghini.
Relaţia între spiritualitate, morală şi consumul de carne
Un mare înţelept yoghin, Sri Aurobindo, explică principiul ahimsa: a nu face nici un rău fiinţelor vii, aceasta înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cât mai redusă. Prin urmare, dacă avem la dispoziţie în cantitate suficientă legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu trebuie să fie niciodată sacrificate (omorâte) pentru a ne asigura hrana.
Pentru a rămâne tineri şi plini de vitalitate, trebuie să consumăm hrană vie în locul hranei moarte. Importanţa vitalităţii hranei a fost apreciată de marele iniţiat Pitagora acum 2500 ani: „Doar hrana vie şi proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să fie fericit şi să simtă adevărul.“
Nimic ce are viaţă în natură nu este etern şi neschimbat. Tot ceea ce are viaţă se află fie într-un proces de creştere şi regenerare, fie într-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleagenoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile să germineze şi să crească, sunt susceptibile de a furniza atât forţa vitală şi energia, cât şi o cantitate suficientă de proteine. De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sunt capabili să înţeleagă, că doar acest fel de hrană trebuie să fie consumată.