Femei puternice - Louise L. Hay, carte

Elogii şi mărturii legate de cartea Femei puternice
Introducere

Capitolul 1
Să începem: Avem foarte multe de făcut şi de învăţat
Capitolul 2
Schimbarea percepţiei în publicitate: Cultivarea preţuirii de sine a femeii
Capitolul 3
Alegerea unor gânduri şi convingeri pozitive
Capitolul 4
Relaţia ta cu… tine însăţi
Capitolul 5
Copiii, maternitatea şi preţuirea de sine
Capitolul 6
Creează-ţi o stare de sănătate optimă
Capitolul 7
Explorarea sexualităţii
Capitolul 8
Ia atitudine dacă eşti hărţuită sexual
Capitolul 9
Îmbunătăţeşte-ţi calitatea vieţii pe măsură ce îmbătrâneşti
Capitolul 10
Construirea unui viitor financiar sigur
Capitolul 11
Femeile în sprijinul femeilor
Concluzie
Lecturi recomandate
Despre autoare

A apărut în: 2014-03

CAPIITOLUL 4. Relaţia ta cu… tine însăţi

În această secţiune a cărţii nu îmi propun să discut despre ceea ce poţi face pentru a te simţi mai împlinită în cadrul relaţiei tale curente sau pentru a-ţi găsi un partener ideal (subiecte asupra cărora insistă sute de cărţi), ci asupra celei mai importante relaţii din viaţa ta, cea cu tine însăţi.

Foarte multe femei îşi pun întrebarea: „Cum m-aş putea simţi împlinită fără un partener?” Această idee pare să le înspăimânte. Noi trebuie să ne recunoaştem însă temerile şi să le transcendem. În acest scop, fă o listă cu toate temerile tale (intitulată DE CE MĂ TEM…), citeşte-o cu atenţie, apoi începe să îţi dizolvi aceste temeri. Nu trebuie să te lupţi cu ele, căci în acest fel nu vei face decât să le transferi puterea ta. Fă o meditaţie de vizualizare şi dizolvă-ţi efectiv fiecare temere în parte într-un flux de apă curgătoare, lăsând apa să o ducă la vale. Transformă apoi temerea respectivă într-o afirmaţie pozitivă. Astfel, „mă tem că nimeni nu mă va iubi vreodată” se poate transforma în „eu sunt o persoană importantă, şi mă iubesc profund şi sincer pe mine însămi”. Dacă nu suntem capabile să ne acordăm noi înşine iubirea pe care o merităm, nimeni altcineva nu ne va iubi cu adevărat. Nu-ţi pierde timpul căutând ceva ce nu există deocamdată în viaţa ta. Începe prin a fi plină de afecţiune şi de gingăşie faţă de tine însăţi. Lasă-ţi corpul şi inima să experimenteze ce înseamnă să te simţi iubită.

Tratează-te regeşte, aşa cum ţi-ai dori să te trateze un iubit. Aproape toate femeile din lume trăiesc singure la un moment dat din viaţa lor, fie când sunt tinere şi nemăritate, fie după ce divorţează, fie ca văduve. După părerea mea, TOATE femeile, inclusiv cele care sunt angrenate în relaţii de cuplu armonioase în momentul prezent, trebuie să îşi pună întrebarea: „Mă simt pregătită să trăiesc singură?” Atunci când depinzi în totalitate de altcineva care are grijă de tine, tu nu te afli în contact cu resursele tale interioare. Chiar dacă eşti angrenată într-o relaţie de cuplu, tu ai nevoie de perioade de singurătate în care să descoperi cine eşti şi în care să te gândeşti la scopurile tale şi la schimbările pe care intenţionezi să le introduci în viaţa ta. Perioadele în care suntem singure pot fi la fel de satisfăcătoare ca şi cele pe care le petrecem în compania altor oameni, mai ales dacă facem din gândurile noastre prietenele noastre.

În zilele noastre, o femeie nemăritată are întreaga lume în faţa ei. Ea se poate înălţa oricât de mult doreşte, în funcţie de capacitatea ei şi de încrederea ei în sine. Poate călători, îşi poate alege slujba pe care şi-o doreşte, poate face foarte mulţi bani, poate avea foarte mulţi prieteni şi îşi poate dezvolta o mare preţuire de sine. Dacă doreşte, ea poate avea inclusiv parteneri de sex şi relaţii pline de iubire. Femeile moderne pot alege să facă un copil fără să fie măritate şi fără ca societatea să le respingă, aşa cum putem vedea în cazul multor actriţe renumite sau al altor figuri publice. Femeile moderne îşi pot crea propriul stil de viaţă, aşa cum doresc. Există foarte multe femei din această lume care nu vor avea niciodată o relaţie pe termen lung cu un bărbat. Unele rămân singure întreaga viaţă. La ora actuală, în Statele Unite există aproximativ 122 de milioane de bărbaţi şi 129 de milioane de femei. Acest decalaj este încă şi mai mare în alte ţări, inclusiv în Franţa. De aceea, viaţa trăită fără un partener de cuplu este mai larg răspândită ca oricând. Personal, nu consider că această statistică reprezintă neapărat o tragedie, ci mai degrabă o oportunitate pentru evoluţia femeilor. Atunci când oamenii nu fac singuri schimbările care se impun, viaţa le dă o mână de ajutor şi îi forţează să le facă. Spre exemplu, dacă nu îşi dau demisia dintr-o slujbă pe care o detestă sincer, se „întâmplă” să fie CONCEDIAŢI.

Adeseori, viaţa ne oferă oportunităţile pe care noi refuzăm să ni le asumăm singuri. De-a lungul istoriei, femeile nu au făcut schimbările pozitive necesare în planul conştiinţei lor pentru a-şi recăpăta puterea personală, iar la ora actuală viaţa le dă o mână de ajutor.

Iubirea există în noi toţi

Este trist că un număr atât de mare de femei continuă să se lamenteze că nu au un bărbat în viaţa lor. Nimeni nu ar trebui să se simtă incomplet, chiar dacă nu este căsătorit sau angrenat într-o relaţie de cuplu. Atunci când „căutăm iubirea”, noi credem că nu dispunem de ea. În realitate, iubirea există deja în noi toţi. Nimeni altcineva nu ne poate da iubirea pe care ne-o putem dărui noi înşine. Mai mult decât atât, dacă ne oferim această iubire, nimeni altcineva nu ne-o mai poate lua. De aceea, noi ar trebui să nu mai căutăm iubirea acolo unde nu există. Dependenţa oarbă de găsirea unui partener este la fel de nesănătoasă ca şi rămânerea într-o relaţie dizarmonioasă sau disfuncţională. Dacă suntem dependenţi de găsirea unui partener, această dependenţă reflectă o lipsă, un gol pe care îl simţim în interiorul nostru. Ea este la fel de nesănătoasă ca orice altă dependenţă. Este un alt mod de a ne întreba: „Ce nu este în regulă cu mine?” „Dependenţa de găsirea unui partener” este înconjurată de foarte multă teamă şi este însoţită de sentimentul că „nu suntem suficient de buni”. Din cauza presiunii enorme de a găsi un partener pe care şi-au creat-o singure, foarte multe femei sfârşesc prin a accepta relaţii nesatisfăcătoare sau abuzive. Nimeni nu merită aşa ceva. Acestea nu sunt acte de iubire de sine. Nimeni nu ne obligă să creăm durere şi suferinţă pentru noi înşine, şi nici să ne simţim singure şi nefericite. Acestea sunt simple alegeri ale noastre, iar noi avem în fiecare moment posibilitatea să facem „noi alegeri”, care să ne susţină şi să ne împlinească.

Ştiu, noi am fost programate să acceptăm aceste alegeri limitative, dar trecutul nu mai există. Trăim acum o nouă zi, iar punctul de putere este întotdeauna momentul prezent. Ceea ce alegem să credem şi să acceptăm astăzi ne va crea viitorul. Noi ne putem schimba oricând dorim modul de a gândi şi convingerile. Putem face acest lucru chiar acum, în acest moment, creându-ne astfel un orizont diferit. Din această perspectivă, timpul petrecut în singurătate poate fi privit ca un dar!

Uneori este mai bine să fim singuri. Tot mai multe femei care au încheiat o căsnicie (prin divorţ sau prin decesul partenerului) optează pentru a nu se mai căsători, mai ales dacă se pot susţine singure. Căsnicia este o instituţie de pe urma căreia beneficiază înainte de toate bărbaţii. Chiar şi aceştia o consideră o pierdere a independenţei lor. În ceea ce priveşte femeile, acestea au fost învăţate să îşi nege propriile nevoi pe altarul căsniciei, iar bărbaţii cred că chiar acesta este scopul acestei instituţii: să îi sprijine pe ei. De aceea, tot mai multe femei moderne optează pentru a-şi păstra independenţa, rămânând singure. Obedienţa faţă de un bărbat nu le mai atrage pe aceste femei puternice.

Există o zicală care spune: „Femeile susţin jumătate din cer.” A sosit timpul să transpunem în fapt această zicală. Nu vom putea face niciodată acest lucru lamentându-ne, fiind furioase, considerându-ne victime sau renunţând la puterea noastră personală în favoarea bărbaţilor sau a sistemului. Bărbaţii din viaţa noastră sunt simple oglinzi ale propriilor noastre convingeri legate de sine. De multe ori, noi căutăm iubirea şi intimitatea la alte persoane, deşi acestea nu fac decât să oglindească iubirea noastră de sine. De aceea, dacă dorim să progresăm cu adevărat, noi trebuie să ne îmbunătăţim relaţia noastră cu noi înşine. Personal, mi-am dedicat o bună parte din timp pentru a le ajuta pe femei „să îşi accepte şi să îşi folosească” puterea personală într-o manieră cât mai pozitivă.

Mai presus de orice, noi trebuie să înţelegem că iubirea din viaţa noastră începe cu noi înşine. De multe ori, noi căutăm  „Bărbatul Ideal” care să ne rezolve toate problemele, indiferent dacă este vorba de tatăl, iubitul sau soţul nostru. A sosit timpul să devenim noi înşine „Femeia Ideală” din viaţa noastră. Chiar dacă se întâmplă să nu avem pe moment un „Bărbat Ideal” în viaţa noastră, noi putem continua să fim „Femeia ideală”. Putem prelua controlul asupra destinului nostru şi ne putem crea viaţa pe care ne-o dorim.

Aşadar, dacă nu eşti angrenată într-o relaţie, nu te gândi că eşti condamnată pe vecie să rămâi singură. Gândeşte-te la actuala perioadă ca la o oportunitate de a-ţi crea o viaţă mai presus de tot ce ai visat vreodată. Când eram copil sau chiar femeie tânără nu mi-aş fi imaginat niciodată viaţa pe care o duc la ora actuală.

Iubeşte-te pe tine însăţi şi lasă viaţa să te conducă acolo unde trebuie să ajungi. Dizolvă toate obstacolele, ia-ţi zborul şi înalţă-te oricât de sus doreşti.

Pag. 33 – 37