Legende si mituri despre ametist, jasp si ambra

Legende și mituri despre ametist, jasp și ambră

De-a lungul veacurilor, cristalele și pietrele semiprețioase au fost subiectul numeroaselor legende și mituri. Frumusețea lor naturală a inspirat mituri, iar dincolo de culoarea deosebită a pietrelor semiprețioase, aceste legende au adus și mai mult misticism. Chiar dacă astăzi putem cunoaște mai multe informații despre cristale și pietre semiprețioase prin prisma științei, legendele continuă să ofere o înțelegere mai degrabă spirituală și mistică a valorilor atribuite cristalelor de-a lungul istoriei. În continuare vei putea găsi câteva astfel de legende despre ametist, jasp sau ambră (numită și chihlimbar).

Ametistul
În momentul în care vorbim despre ametist avem în vedere o varietate de cuarț cu o culoare de lavandă, culoare ce poate ajunge până la nuanțe de roz. Din punct de vedere al modului în care se formează, ametistul „ia naștere” asemenea unui cuarț transparent, iar culoarea violet este rezultatul expunerii la mangan sau la diferite cantități de fier. Cu cât mai mult fier ajunge în interiorul cuarțului transparent, cu atât culoarea ametistului devine mai violet.

Grecii din Antichitate considerau că ametistul este rezultatul lacrimilor zeului vinului, Dionisos. Se spune că lacrimile lui Dionisos se prelingeau pe statuie, iar atunci când muritorii de rând l-au insultat pe Dionisos, acesta a creat niște tigri pentru a-i ataca pe toți aceia care urmau să treacă prin calea sa. Conform legendei, o foarte frumoasă tânără a mers să îi aducă o ofrandă zeiței Diana, moment în care tigrii au atacat-o.

Zeița Diana a transformat apoi pe tânăra fecioară Ametist într-o statuie uriașă din cuarț transperant pur. În acel moment Dionisos a văzut frumoasa statuie și atunci a conștientizat care sunt urmările acțiunilor sale. Astfel a început să plângă din sentimentul de remușcare cu lacrimi de vin. Se spune că aceste lacrimi au pătat statuia din cuarț transparent într-o nuanță de lavandă, rezultând astfel culoarea frumoasă avută de cristalul de ametist în zilele noastre.

Aceasta este o legendă care ne vorbește despre modul în care s-a format ametistul, dincolo de explicația geologică. Din acest motiv ametistul a fost folosit încă din urmă cu multe veacuri în diferite forme și pentru diferite ritualuri.

Ambra sau chihlimbarul
Ambra este unică și diferită total de alte roci sau minerale rare, iar acest lucru se datorează faptului că s-a format prin fosilizarea rășinilor de copaci. Această rășină fosilizată este de fapt o compoziție organică alcătuită din hidrocarburi oxigenate în mod progresiv de-a lungul a milioane de ani. Majoritatea tipurilor de ambră sunt datate în perioada Cretacică sau Terțiară, aparținând rocilor sedimentare din aceste perioade.

În foarte multe culturi și tradiții populare ambra este respectată și considerată importantă din pricina aspectului similar cu al soarelui. De asemenea, datorită faptului că ambra include numeroase plante, insecte sau alte elemente organice în interiorul rășinii fosilizate, în multe culturi ambra este privită ca având puteri foarte mari. Există inclusiv categorii de ambră care iau forma unei lacrimi, pe măsură ce rășina curge din scoarța copacului. Din acest motiv există diferite legende care fac legătura între ambră și soare.

Una dintre legende este originară din Lituania, un stat baltic unde se crede că ambra a rezultat în urma lacrimilor lui Jurate, zeița mărilor în regiunea baltică. Se spune că ambra a apărut după ce această zeiță și-a plâns moartea iubitului ei.

O altă legendă datează din Grecia Antică, atunci când se considera că ambra s-a format după tragedia lui Faeton, fiul Zeului Soarelui. Atunci când Zeus a trimis un fulger asupra lui Faeton și carului său aflat în flăcări, Faeton a fost cuprins de flăcări și a murit în râul Eridanos. Atunci când trupul neînsuflețit a fost găsit de mama sa, Clymene și de surorile sale Heliades, lacrimile acestora s-au prelins în râu și s-au transformat în ambră.

Simbolistica ambrei a fost de asemenea inclusă în lumea animalelor, vikingii sculptând ambra în piese reprezentând diferite forme de animale. Vikingii considerau că aceste sculpturi de mici dimensiuni conțin puterea animalelor pe care le sculptau în chihlimbar. Inclusiv chinezii din Antichitate credeau că sufletele tigrilor se transformau în ambră după ce părăseau această dimensiune fizică.

Jaspul
Piatra semiprețioasă cunoscută sub numele de jasp este un tip de cuarț calcedonie care este complet opacă. Jaspul conține suficient de multe impurități pentru a nu avea capacitatea de a transmite lumină. În același timp vorbim despre un cristal care este disponibil într-o foarte mare varietate de culori, de la nuanțe de roșu-portocaliu, până la nuanța de piersic deschis.

Pietrele semiprețioase de jasp având culoarea de roșu-sângeriu au fost folosite de multe ori în vremurile străvechi sub formă de amulete regale. Se crede că această culoare roșu-sângeriu ajuta femeile pentru fertilitate și stimula în același timp sănătatea. Egiptenii din Antichitate au considerat că jaspul roșu similar cu nuanța sângelui este util pentru fertilitate.

O altă legendă legată de jasp este regăsită la vikingi, aceștia atribuind proprietăți magice jaspului pentru a ajuta la îmbunătățirea și întărirea abilităților luptătorilor. Conform unei legende, jaspul roșu a fost plasat la nivelul mânerului sabiei lui Siegfried, iar acest cristal a dat curajul necesar în lupta ce avea mai târziu să devină ucigașul feroce al dragonilor.

Remarci finale
Acestea sunt doar câteva dintre legendele care sunt legate de 3 dintre pietrele semiprețioase pe care le regăsim în natură. Există mai multe astfel de legende care sunt în strânsă legătură cu cristalele și pietrele semiprețioase. Dacă unele dintre legende pornesc de la culorile pietrelor și a cristalelor, alte legende sunt în legătură cu aspectul acestora sau cu forma lor. Există inclusiv legende care sunt legate de calitățile organice ale cristalelor, tot la fel cum regăsim și cristale influențate de locul unde au fost descoperite.