Simboluri - geometria sacra

Simboluri - geometria sacra

Universul are multe secrete pentru noi si cred ca va fi imposibil ca cineva sa le afle pe toate vreodata insa la baza acestuia intr-un fel sau altul se afla matematica si sunt foarte multe teorii in acest sens. Asocierea misticului sau spiritualitatii cu matematica nu este una de astazi sau de ieri si sunt multe dovezi in istorie in care formele geometrice stateau la baza unor evenimente culturale sau la baza unor ceremonii sau procesiuni religioase. Cel mai simplu putem sa ne legam de piramidele din Egipt, de Stonehenge sau poate de piramidele din America de Sud iar formele acestora, pozitionarea lor sau modul construirii starnesc si astazi imaginatia multora.
 
Geometria sacra este limbajul care poate oferii posibilitatea de comunicare intre mai multe culturi sau mai multe tari chiar daca acestea nu vorbesc aceasi limba si la fel se intampla si in antichitate de la Mesopotamia pana in Grecia. Ideea care sta la baza acesteia este faptul ca toate lucrurile sunt conectate intre ele, iar prezenta unui anumit model poate debloca unele energii si poate sa activeze unele stari si trairi care la randul lor sa influenteze modul de functionare al lucrurilor. Prin observare si meditatie formele geometrice sacre pot sa elibereze si sa arate numeroase elemente de intelepciune deschizand calea spre secretele si radacinile universului sin acelasi timp si spre ceea ce se afla inauntrul nostru. Sunt multe culturi care intr-un fel sau altul cred ca organsimul nostru este mai complex decat pare si  sustin faptul ca noi suntemm alcatuiti dintr-o latura fizica, una metafizica si alta energetica iar aceste trei elemente sunt aduse impreuna de simbolurile geometriei sacre.

Triunghiul – este un simbol din geometria sacra care simbolizeaza echilibrul iar asta prin faptul ca indiferent de cum ar fi pozitionat acesta, indiferent de latura pe care va fi asezat va avea mereu o baza stabila si un varf. In egala masura triunghiul poate fi asociat si cu cele trei parti ale unei finte umane si anume corpul, mintea si spiritul iar modul de pozitionare va semnifica ceva diferit. Triunghiul cu varful in sus semnifica trezirea constiintei si poate constientizrea capacitatilor pe care le are fiecare si a ceea ce poate realiza fiecare. Triunghiul cu varful in jos insa este simbol universal pentru feminitate si pentru energie legata de tot ce inseamna reproducere.
Patratul – este forma sacra asociata cu utilitatea si cu tot ce inseamna partea practica a universului dar in acelasi timp este si forma care are legatura cu stabilitatea, cu realizarea unei conexiuni intre realitate si dorinte sau sperante. Cum la baza unei piramide avem un patrat acesta este considerat si ca fiind un element al stabilitatii si de la care se pot construi sau realiza orice alte constructii dar poate fi si un element al sigurantei.
Cercul – este simbolul infinitului intrucat acesta nu are inceput dar nu are nici sfarsit iar asta este sustinut si de numarul Pi, un numar irational care continua la infinit si care de foarte multa lume este vazut ca fiind sursa tuturor. In unele credinte aceasta forma scara este asociata cu divinitatea si este vazut ca primul gand al divinitatii, acesta existand de sine statator si fara a avea nevoie de nici o influenta din exterior.

Spirala – forma aceasta este recunoscuta de la cochilia unui melc pana la princpiul de rotatie al pamantului in jurul soarelui in timp ce ne situam sau ne miscam prin univers dar poate fi considerata si o exprimare a intregii existente. Precum Pi este numarul care sta la baza cercului, sirul lui Fibonacii este cel care ne arata forma spiralei si ajuta la materializarea acesteia prin-un simplu model matematic, incepand cu cifra 1 iar urmatoare cifra reprezentand suma celor doua cifre/ numere anterioare.
Copacul vietii – acest simbol este foarte popular in numeroase culturi sau religii fiind folosit ca reprezentare a unei conexiuni intre realitate si laturile care nu sunt vizibile si arata faptul ca nu suntem singuri in univers si ca totul este interconectat. Forma este alcatuita din 10 sfere denumite ,,Sephirot” avand in varf pe cea care reprezinta constiinta cosmica iar cea de la baza lumea materiala. Intre acestea doua se afla pilonul severitatii, cel al blandetii si cel al milostivirii insa impreuna reprezinta un model al reinnoirii, al vietii propriu-zise dar si al energiei pe care o avem.
Vesica piscis – este rezultatul intersectarii a doua cercuri identice astfel incat centrul fiecaruia sa intersecteze marginea celuilalt si este folost in multe culturi ca si simbol sacru pentru echilibru si creatie. Interpretarea insa poate fi diferita si avem  elementul de baza al simbolului pentru Floarea Vietii in iudaism, unirea cerului cu pamantul in crestinism sau fuziunea zeilor in credintele celtice insa toate au in comun echilibrul si creatia. Forma este comparata si cu structura unui atom in care sarcinile pozitive si cele negative sunt egale sau cu asocierea dintre energia masclina si cea feminina si care in proprortii egale dau o creatie perfecta, echilibrata.
Samanta vietii – este asociat cu cele sapte zile ale creatiei si se gaseste in mai toate culturile din lume fiind reprezentat prin biserici, moschei sau carti religioase si consta din sapte cercuri cu dimensiuni egale. Aceste cercuri sunt dispuse 6 in exterior, unul in interior si se suprapun formand o imagine ca a unui buchet de flori iar in lunga sa istorie a fost folosit ca si simbol pentru protectie si binecuvantare.
Oul vietii – reprezinta o viata noua, posibilitatea de renastere dar in acelasi timp si feritilitatea iar formarea sa este din samanta vietii prin adaugarea a 6 cercuri suplimentare si este ceea ce sta la baza florii vietii. Oul vietii reprezinta ceea ce sta la baza oricarei creatii si de la acesta se pleaca in ceea ce inseamna cursa vietii spre stabilitate mentala si fizica dar in acelasi timp poate insemna si o urma de ereditate si de retransmiterea invatamintelor.
Floarea vietii – a fost gasita in Irlanda, China, Egipt, Turcia, Grecia, Japonia, Suedia, Marea Britanie sau Tibet si fara a se cunoaste insa sursa exacta iar ca si forma avem o reprezentare cu ajutorul a 19 cercuri. Semnificatia acestui semn sacru se crede a fi realitatea fizica a universului si o continuare logica a evolutiei moleculare cuprinzand atat oul vietii cat si samanta vietii sau arborele vietii. Raspandirea acestor simboluri in lume in perioade de timp in care este greu de crezut ca putea fi parte a unui schimb cultural determina si mai multi oameni sa le considere ca fiin semnul din partea unei puteri superioare.
Fructul vietii – este considerat ca fiind cel mai sacru dintre simbolurile geometrice sacre, fiind ascuns in modelul florii vietii si fiind alcatuit din 13 sfere sau mai exact din reprezentarea plana a celor 13 sfere. Conectarea acestor cercuri poate sa duca la formarea unui alt simbol sacru si anume la Cubul lui Metatron insa semnficatia propriu-zisa este acea de tranzactie intre lumi si posibilitatea de a lua contact cu latura interioara si energetica in timp ce suntem inca ancorati in realitate.

Cubul lui Metatron – cel mai fascinant simbol al geometriei fiind asociat cu arhanghelul Metatron si care a fost prezent atat in mitologia orientala islamica sau iudaica dar si in lumea crestina. Functia acestui arhanghel a fost cea de scrib iar asta il aseamana cu carturarul zeilor egipteni fiind si cel care intelege principiile de baza ale creatiei si cel care detine intr-o oarecare masura secretele creatiei. Rolul acestui simbol este de conexiune cu partea mentala sau cu partea care poate fi accesata doar prin concentrare atingand acea constiinta care poate fi sursa tuturor elementelor.
Grila vietii – mai este cunoscuta si ca tetraedrul stelar avand la baza 64 de grile si fiind echivalentul fortei si energiei masculine exact cum floarea vietii este simbolul elementelor feminine. Suprapunerea dintre cele doua ne prezinta o imbinare intre spatiul dat de floarea vietii si timpul iar unirea dintre spatiu si timp ne arata lumea naturala si prezentul sau ceea ce vedem si simtim noi acum si aici.
Echilibrul vectorial – poate avea doua forme iar prima dintre acestea este cea care poate fi asociata cu lucrurile din jurul nostru care nu par avea o explicatie rationala si care in acelasti timp da impresia ca totusi ar avea o valoare logica. Unii oameni de stinta considera acest simbol ca fiind reprezentativ pentru acel ,,zero cosmic” sau starea de vid si care la randul ei poate avea o oarecare pulsatie sau vibratie. A doua structura a echilibrului vectorial este folosit pentru a reprezenta modul in care energia universului ajunge sa se regaseasca in materie. Daca prima forma era echilibru dintre energia negativa si cea pozitiva al carui vector rezultant este zero pentru a doua forma avem parte de o dualitate intre energia de atractie si cea de respingere sau repulsie. Aceasta energie nu se poate observa cu chiul liber insa se pot observa rezultatele actiunii sale asupra unor elemente din jur, precum se poate vedea efectul magnetului asupra unei piese mici de metal.
Merkabah – sau steaua Merkabah este tradusa ca simbolul care aduce lumina dar si si ca un simbol care reprezinta spiritul si corpul in acelasi timp. Formarea acestuia este din doua tetraedre care se intersecteaza si care se rotesc in directii opuse si este specifica cu precadere iudaismului dar considerata ca facand parte din fiecare dintre noi. Combinarea energiilor opuse intr-o armonie perfecta cu ajutorul unui astfel de simbol sacru faciliteaza ascensiunea catre noi taramuri energetice si in acelasi timp asigura imbinarea perfecta intre lumina, corp si spirit.
Simbolurile sau paternurile geometriei sacre sunt vizibile in natura din jurul nostru, cum ar fi de exemplu floarea soarelui,  dar acestea au fost folosite si in muzica iar asta se vede prin armonia obtinuta de imbinarea anumitor note muzicale. Puteti foarte simplu sa experimentati si voi ceea ce aceste simboluri pot generaprin folosirea lor ca si suport pentru unele grile de cristale, prin folosirea lor ca si element central al meditatiei sau ca si focalizare a acesteia sau prin adoptarea unei pozitii a corpului similara cu a unei forme geometrice sacre.