Vrăjitoarea verde - Arin Murphy-Hiscock, carte

Introducere 11

Partea I

Descoperirea căii vrăjitoarei verzi 13

Capitolul 1

Ce este vrăjitoria verde? 15

Calea vrăjitoarei verzi 16

Scurtă istorie a vrăjitoriei verzi 22

Cum putem învăţa să ne identificăm cu Pământul? 27

Magia de a fi o vrăjitoare verde 30

Capitolul 2

Acceptă-ţi puterea personală 37

Focalizează-ţi atenţia asupra centrilor tăi energetici 38

Instrumente pe care le poţi folosi 43

Transformă-ţi casa într-un spaţiu sacru 52

Creează un spaţiu sacru în afara casei 69

Pune-te la unison cu Pământul 71

Capitolul 3

Pune-te la unison cu natura 75

Familiarizează-te cu colţul tău de Univers 76

Experimentează energia mediului natural din jurul tău 79

Ancorează-te în energia telurică 81

Lucrează cu cele patru elemente naturale 82

Descoperă-ţi şi cultivă-ţi simţurile 89

Capitolul 4

Manifestă puterea anotimpurilor 97

Ciclurile anotimpurilor şi energia 98

Celebrarea solstiţiilor şi echinocţiilor 102

Meditaţii pentru fiecare anotimp în parte 103

Realizarea ritualurilor sezoniere 113

Partea a II-a

Păşeşte pe calea verde 123

Capitolul 5

Trăieşte-ţi viaţa la unison cu Pământul 125

Soarele, Luna şi stelele 126

Lucrul cu energia verde 133

Magia copacilor 137

Conectează-te cu energia florilor 146

Plante medicinale şi aromatice puternice 153

Folosirea pietrelor: Oasele pământului 162

Capitolul 6

Cultivă o grădină a vrăjitoarei verzi 173

Puterea grădinii personale 174

Întemeiază-ţi propria ta grădină 177

Recomandări pentru procesul de semănare 181

Îngrijeşte-ţi grădina prin metode naturale 183

Umple-ţi casa cu plante în ghivece 188

Capitolul 7

Cultivă şi practică magia vrăjitoarei verzi 191

Prepararea plantelor medicinale şi aromatice 192

Extragerea energiei din plantele medicinale şi aromatice 195

Binecuvântează-ţi creaţiile 198

Cum poţi prepara un amestec parfumat din plante medicinale şi aromatice 201

Cum poţi realiza săculeţe pentru farmece 214

Cum poţi realiza o pernă pentru vise frumoase 216

Săculeţe cu farmece pentru grădină 219

Cum poţi realiza o mătură 221

Cum poţi realiza diferite balsamuri sau parfumuri 225

Cum poţi realiza diferite dale din piatră pentru grădina ta 229

Capitolul 8

Devino o vindecătoare naturală 237

Paşii procesului de vindecare 237

Prepararea ceaiurilor vindecătoare 239

Uleiuri esenţiale pentru amplificarea energiei şi a puterii personale 244

Băi pentru regenerarea organismului şi săruri pentru baie 251

Cum poţi prepara diferite elixiruri pentru recăpătarea stării de sănătate 258

Reţete de bucătărie pentru vrăjitoarele verzi 261

Conectează-te cu energia fructelor 262

Integrează puterea florilor 267

Cum poţi prepara diferite tipuri de oţet (cu grade de tărie diferite) 274

Adaugă îndulcitori cu zaharuri infuzate 276

Îmbunătăţeşte-ţi starea de sănătate cu ajutorul legumelor 280

Integrează bunătatea cerealelor 289

Anexă

Corespondenţele magice ale diferitelor articole naturale 295

Introducere

Indiferent ce motive ai pentru a căuta o stare mai plenară de echilibru în viaţa ta, vei descoperi rapid că punerea la unison şi armonizarea cu energiile naturii te pot ajuta să te eliberezi de factorii de stres şi să te focalizezi asupra realităţii din momentul prezent (de tip aici şi acum). Şi nu există nicio modalitate mai bună de a explora abundenţa naturii decât calea vrăjitoarei verzi.

În esenţă, calea vrăjitoarei verzi este calea terapeuţilor şi vindecătorilor naturişti, care se folosesc de puterea plantelor medicinale şi aromatice. Este o practică extrem de flexibilă, ce poate fi personalizată de către orice persoană care îşi doreşte să exploreze darurile naturii, folosindu-le pentru a găsi o stare mai plenară de echilibru şi de armonie în viaţa sa. Dacă vei citi cartea Vrăjitoarea verde, vei descoperi în ea toate informaţiile de care vei avea nevoie pentru a avansa pe calea practicii spirituale a vrăjitoriei verzi, de la cele necesare pentru a putea păşi pe calea verde în această epocă modernă şi până la tot ceea ce trebuie să ştii despre plantele medicinale şi aromatice esenţiale, despre alte plante, despre copaci, pietre şi multe altele. Vei descoperi de asemenea diferite reţete, exerciţii, sugestii pentru ritualuri şi recomandări pentru prepararea diferitor poţiuni şi amestecuri de plante, în diferite scopuri, în egală măsură laice şi magice.

Cartea Vrăjitoarea verde include foarte multe subiecte, de la istoria acestei practici şi până la crearea propriilor tale tradiţii individuale, fiind efectiv un ghid pozitiv şi pragmatic pentru toate vrăjitoarele verzi moderne care încearcă să se reconecteze cu natura în societatea în care trăim. Partea cea mai relevantă a vrăjitoarei verzi – care o face să fie absolut unică – este că aceasta reprezintă o practică solo extrem de specializată. Nu toţi oamenii se simt atraşi de aceleaşi lucruri şi nu toţi doresc să pună în aplicare aceleaşi metode. Ceea ce contează este să îţi descoperi propriul echilibru în propria ta viaţă, în funcţie de propriile tale dorinţe şi aspiraţii.

Vrăjitoarea verde colaborează îndeaproape cu natura şi cu darurile sale. Ea se foloseşte de elementele naturale pentru a-şi îmbunătăţi starea de bunăstare fizică, dar şi cea a spiritului ei, ba chiar şi cea a mediului înconjurător, urmărind să stabilească o conexiune personală cu universul naturii. În lumea modernă, atât de puternic industrializată şi tehnologizată, poate părea o provocare să te armonizezi cu natura. Din fericire, nu este necesar să elimini sau să inversezi influenţele moderne. Tot ce trebuie să faci este să descoperi în ce fel îţi poţi conecta viaţa modernă cu această cunoaştere antică ce aşteaptă să o redescoperi. Secretul constă în a recunoaşte prezenţa energiei verzi în lumea modernă şi în a descoperi în ce fel continuă să opereze aceasta.

Ascultă lumea din jurul tău. Deschide-ţi inima. Reechilibrează-te. Şi mai presus de toate, savurează-ţi călătoria.

Notă: Deşi de-a lungul acestei cărţi vom folosi numai pronumele feminin (ea / ele) cu referire la vrăjitoarea verde şi la cititori, această cale nu îi exclude în niciun caz pe practicanţii de sex masculin, al căror număr creşte de la o zi la alta. Am optat pentru pronumele „ea / ele” dintr-o simplă convenienţă.

Partea 1

Descoperirea căii vrăjitoarei verzi

Capitolul 1

Ce este vrăjitoria verde?

Dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă istorică, vrăjitoarele verzi trăiau izolat de restul comunităţii, folosindu-se de energiile plantelor şi ale copacilor din jurul lor pentru a-i vindeca pe ceilalţi oameni. Cei care aveau nevoie de serviciile lor trebuiau să călătorească însă până la locul în care trăiau acestea. În zilele noastre, o vrăjitoare verde locuieşte cel mai probabil în mijlocul unui oraş sau în suburbiile de la periferia acestuia. Ea poate avea o carieră în diferite domenii de activitate, cum ar fi afacerile, medicina sau învăţământul. Alternativ, îşi poate creşte copiii, fără a activa în vreo profesie anumită.

O vrăjitoare verde nu este definită de locul în care trăieşte sau de munca pe care o prestează pentru a primi un salariu. Ea nu se limitează să lucreze numai cu plantele medicinale şi aromatice sau cu copacii. Spre deosebire de ceea ce cred oamenii, o vrăjitoare verde nu este definită doar de maniera particulară prin care îşi exprimă spiritualitatea sau de religia pe care a adoptat-o, ci mai degrabă de relaţia ei cu lumea înconjurătoare, de etica şi de afinitatea ei cu universul naturii. Pe scurt, ea trăieşte viaţa unei vrăjitoarei verzi, sau altfel spus, păşeşte pe calea verde.

Calea vrăjitoarei verzi este o cale personală extrem de intensă, care integrează capacităţile, preferinţele şi antipatiile sale, dar şi climatul unei locaţii geografice particulare şi interacţiunea ei cu energia respectivului mediu înconjurător.

Cu alte cuvinte, ea nu reprezintă neapărat o tradiţie, ci mai degrabă o adaptare personală a unui ideal.

Calea vrăjitoarei verzi

În accepţiunea populară, practica vrăjitoriei verzi este o expresie a spiritualităţii bazată pe natură, care insistă asupra interacţiunii persoanei cu mediul ei natural. În sine, vrăjitoria verde este o practică ce presupune utilizarea energiilor naturii cu scopul de a îndeplini o sarcină sau de a atinge un obiectiv. În general, orice tip de vrăjitorie este centrat în jurul unui zeu şi al unei zeiţe (uneori doar al unei zeiţe), pornind de la premisa că magia este un fenomen natural.

Vrăjitoria este confundată frecvent cu Wicca, o religie modernă alternativă, bazată la rândul ei pe comuniunea cu natura. Deşi există într-adevăr numeroase similitudini între Wicca şi vrăjitorie, inclusiv reverenţa acordată naturii, Wicca rămâne totuşi o religie formală specifică. Pe de altă parte, există o varietate foarte mare de tipuri de vrăjitorie, cu grade şi structuri diferite. În această carte, noi vom folosi conceptul de „vrăjitorie” doar cu referire la acele practici ce se folosesc de energiile naturale pentru atingerea diferitor obiective, fără vreun context religios specific.

În concluzie, o vrăjitoare verde este o persoană care păşeşte pe calea verde, fiind plenar conştientă de maniera în care curg energiile naturii în viaţa şi în mediul ei înconjurător, chiar dacă respectivul mediu nu este neapărat o grădină tradiţională sau o pădure, aşa cum descriu basmele sau alte viziuni romanţate ale oamenilor.

De ce am folosit însă în definiţia de mai sus expresia „păşeşte pe cale”, în loc să spunem pur şi simplu că „practică vrăjitoria verde”? Răspunsul este cât se poate de simplu: vrăjitoria verde nu reprezintă o practică separată de viaţa de zi cu zi, aşa cum este de pildă ritualul magic. Ea este o experienţă ce include absolut totul în sine, astfel încât întreaga viaţă devine o experienţă magică.

Cu alte cuvinte, vrăjitoria verde nu este o tradiţie formală, aşa cum sunt Wicca Grădinăritului, Wicca Dianică, Tradiţia Zânelor sau alte astfel de practici clar delimitate. Atunci când vorbim despre „tradiţia vrăjitoriei verzi”, noi nu facem referire la o linie neîntreruptă de iniţiaţi sau la o sumă precisă de dogme, ci doar la diferite metode şi practici preluate din diferite locuri de vrăjitoarele verzi sau de vindecătoarele moderne (cele care se folosesc de aşa-numitele „leacuri băbeşti”).

Dat fiind că practica vrăjitoarei verzi este o cale solo extrem de puternic individualizată, cărţile moderne care descriu această cale nu prezintă practic decât viziunea sau interpretarea autorilor respectivi referitoare la ea. Este literalmente imposibil să fii iniţiat în calea vrăjitoarei verzi, căci nu există nicio cunoaştere formală transmisă printr-un antrenament precis, şi nicio minte colectivă cu care să te poţi conecta prin intermediul unor ceremonii sacre realizate de înţelepţii comunităţii. Ce-i drept, există grupuri moderne eclectice care îşi bazează practica regulată pe idealurile vrăjitoriei verzi, dar nu este acelaşi lucru.

Un practicant al vrăjitoriei verzi îşi poate transmite mai departe cunoaşterea personală, inclusiv notiţele şi diferite informaţii scrise, dar acesta nu este propriu-zis un proces de iniţiere. Citirea ideilor şi viziunii unui anumit autor referitoare la calea vrăjitoriei verzi este o formă de ucenicie prin care poţi învăţa o modalitate nouă de a percepe lumea înconjurătoare, descoperind în acest fel noi exerciţii şi tehnici care te pot ajuta să îţi rafinezi şi să îţi aprofundezi conexiunea cu lumea naturală din jurul tău. Acest proces nu poate fi la fel de personal ca şi o ucenicie tradiţională, proces în decursul căruia ucenicul lucrează alături de maestrul său, dar este totuşi o formă modernă de a dobândi anumite cunoştinţe şi capacităţi practice prin contactul cu un anumit practicant particular.

Perspectiva unei vrăjitoare verzi asupra vieţii

Conceptele cheie care stau la baza practicii şi perspectivei unei vrăjitoare verzi asupra vieţii sunt: vindecarea, armonia şi echilibrul. Ele sunt asociate direct cu trei perspective distincte:

1. Cea asupra pământului (mediul înconjurător local, dar şi planeta în ansamblul ei)

2. Cea asupra umanităţii (în general, dar şi asupra comunităţii locale şi a cercurilor tale de prieteni şi de cunoştinţe)

3. Cea asupra propriei tale fiinţe.

Foarte mulţi oameni insistă doar asupra pământului, considerându-l principalul obiect de interes al vrăjitoarelor verzi, dar această perspectivă nu este corectă. O vrăjitoare verde înţelege că pământul integrează planeta şi toate vieţuitoarele care trăiesc pe ea, inclusiv animalele, plantele şi oamenii. Din această perspectivă, într-adevăr, pământul reprezintă un termen colectiv care face referire la toate vieţuitoarele. O vrăjitoare verde ştie însă că această perspectivă de ordin general nu insistă suficient de mult asupra nevoilor individuale. Spre exemplu, putem deplânge poluarea generală a apelor planetei, dar o acţiune locală are un efect mult mai rapid asupra mediului nostru direct decât un marş de protest în faţa sediului companiei de apă. „Începe prin a-ţi face curăţenie în propria ogradă” este un dicton pe care vrăjitoarele verzi îl înţeleg perfect.

Un al domeniu de interes al vrăjitoarelor verzi sunt oamenii. O vrăjitoare verde modernă înţelege cu uşurinţă impactul pe care îl are umanitatea asupra lumii naturale, nu doar prin maniera în care o tratează diferiţii indivizi, ci şi prin energia creată de sentimentele şi de convingerile lor. Aşa cum noi suntem influenţaţi de energiile naturii, şi aceasta din urmă este influenţată de energiile noastre, efect care nu este întotdeauna pozitiv din păcate. Prin urmare, o vrăjitoare verde îşi propune întotdeauna să menţină armonia dintre umanitate şi natură. Simultan, ea înţelege perfect faptul că oamenii îşi influenţează inclusiv semenii prin intermediul energiei lor, şi urmăreşte să menţină un mediu energetic cât mai armonios, astfel încât fiinţele umane să se simtă calme şi dornice să îşi îmbunătăţească viaţa într-o manieră pozitivă, interacţionând unele cu celelalte într-o manieră facilă şi plină de iubire.

Şi în sfârşit, o vrăjitoare verde trebuie să opereze întotdeauna într-o manieră armonioasă cu realităţile din propria sa viaţă. Cu alte cuvinte, ea trebuie să lucreze pentru îndepărtarea propriilor obstacole şi pentru îndeplinirea propriilor obiective. Mai mult decât atât, ea trebuie să îşi cunoască propriul sine într-o măsură suficient de mare pentru a-şi putea aplica energiile şi talentele într-o manieră optimă. Identitatea de sine nu este întotdeauna aceea pe care şi-ar dori-o omul, dar ea ilustrează esenţa reală a acestuia. Descoperirea acestui sine real poate fi extrem de dificilă, căci foarte mulţi oameni se mint pe ei înşişi în mod regulat. Adeseori, ei devin complet orbi sau surzi în faţa diferitor aspecte ale personalităţii lor, pe care nu le descoperă până în momentul morţii. Pe de altă parte, lucrul cu aspectele ascunse în umbră ale propriului psihic poate conduce la rezultate extrem de satisfăcătoare, iar menţinerea unei armonii între aspectele întunecate şi cele luminoase ale acestuia ne poate echilibra în mare măsură energia personală.

Etica ce caracterizează calea vrăjitoarei verzi

Conceptul de etică este extrem de important pe orice cale asociată cu o expresie a spiritualităţii. Într-o manieră interesantă, nu există alte reguli etice sau morale asociate cu calea vrăjitoarei verzi decât cele pe care le posedă deja practicanta.

De ce nu există nicio regulă etică particulară asociată cu calea vrăjitoarei verzi? Pe de o parte, această practică este atât de personală încât crearea unui sistem etic foarte precis ar putea exclude anumite practicante sau le-ar putea forţa să îşi schimbe modul de a fi. Vrăjitoria verde nu are nimic de-a face cu necesitatea de a-ţi schimba identitatea de sine, ci mai degrabă cu opţiunea personală a individului de a-şi armoniza propria viaţă, punând-o la unison cu energiile naturii. Pe de altă parte, o vrăjitoare verde este atât de perfect pusă la unison cu mediul ei înconjurător încât de cele mai multe ori ea nu mai are efectiv nevoie de un set de principii etice pe care să le respecte. Conştientizarea faptului că faci parte integrantă din mediul înconjurător te împiedică automat să acţionezi în vreun fel împotriva acestuia. Cu alte cuvinte, atunci când cooperezi cu pământul, înţelegi imediat că orice acţiune care i se împotriveşte acestuia ar fi contraproductivă, fapt care include şi membrii energiei extinse a pământului, cum ar fi oamenii, animalele, plantele, şi aşa mai departe. Este foarte dificil să acţionezi lipsit de etică atunci când înţelegi perfect în ce fel sunt afectate creaturile şi restul mediului în urma acţiunii tale negative.

Atunci când iubeşti şi respecţi lumea din jurul tău, îţi este imposibil să o abuzezi. Cu cât îţi vei cultiva într-o mai mare măsură empatia şi simpatia faţă de mediul tău înconjurător, cu atât mai frumos îl vei trata pe acesta. Acest principiu este direct asociat cu Regula de Aur, despre care vorbesc foarte multe religii. El descrie practic o reciprocitate etică: dacă îi vei trata pe cei din jurul tău aşa cum ţi-ai dori să fii tratat tu, aceştia îţi vor răspunde cu aceeaşi monedă. Tot ceea ce îi oferi lumii se întoarce la tine, lucru valabil inclusiv pentru gânduri, acte şi energii.

O vrăjitoare verde îşi propune să fie întotdeauna conştientă, iar cultivarea acestei lucidităţi o ajută să înţeleagă cu uşurinţă ce fiinţe sau ce aspecte vor fi afectate de acţiunile şi de alegerile sale. Datorită acestei înţelegeri superioare, la care se adaugă simţul responsabilităţii faţă de toate formele de viaţă, ea nu mai trebuie practic să se focalizeze suplimentar asupra aspectelor implicate de etică. Ea consideră natura: mama, tatăl şi cea mai bună prietenă a ei. De aceea, i se pare absurd să îi facă vreun rău, în mod intenţionat. Gândeşte-te la iubirea şi la respectul pe care i le porţi tu Mamei Pământ, şi extinde acum aceste sentimente astfel încât să circumscrie toate creaturile care alcătuiesc lumea naturii. Oamenii, animalele, ierburile şi copacii – toate fac parte integrantă din natură. De bună seamă, dacă ai adoptat această atitudine, tu le vei trata cu acelaşi respect cu care o tratezi pe Mama Pământ însăşi.

Scurtă istorie a vrăjitoriei verzi

Practicile vrăjitoriei verzi s-au născut din cele ale vindecătorilor cu leacuri băbeşti şi ale practicanţilor magiei rurale. Cu alte cuvinte, strămoşii vrăjitoarelor verzi moderne au fost vindecătorii cu plante medicinale din sate, vracii, terapeuţii locali, bătrânii înţelepţi şi alte categorii de „iniţiaţi” care îndeplineau astfel de servicii vindecătoare pentru comunitatea lor.

Îndatoririle acestor strămoşi spirituali ai vrăjitoarelor verzi includeau de regulă moşirea nou-născuţilor şi pregătirea morţilor pentru înmormântare, dar şi folosirea diferitelor plante medicinale pentru vindecarea trupului şi a minţii. Aceşti oameni dispuneau de o cunoaştere iniţiatică superioară, referitoare în egală măsură la viaţă şi la moarte. Cu alte cuvinte, ei ştiau ce tipuri de plante erau propice pentru ambele tipuri de existenţă. Deşi respectau adeseori aceste vrăjitoare verzi, oamenii de altădată se temeau în egală măsură de ele, privindu-le cu neîncredere – culmea! – exact din cauza cunoaşterii lor, la care ei nu aveau acces. Aşa se face că ele erau adeseori marginalizate de către comunităţile lor, trăind singure sau departe de centrul social al acestora. Realitatea este că oamenii nu se simt confortabil nici chiar în zilele noastre în prezenţa persoanelor care deţin o cunoaştere pe care ei nu o posedă.

Un alt motiv probabil pentru care strămoşii spirituali ai vrăjitoarelor verzi moderne au ales să trăiască departe de centrul comunităţii lor ar putea fi acela că este foarte dificil să auzi ce doreşte să îţi comunice natura atunci când eşti înconjurat de oameni. Apropierea de păduri şi de câmpuri îi ajuta pe vraci să intre în comuniune cu energiile „lumii verzi”, şi implicit să preia de la aceasta toate informaţiile şi elementele de care aveau nevoie.

Practicanţii magiei populare (cea de-a doua ramură a arborelui de familie al vrăjitoarelor verzi) nu sunt neapărat diferiţi de vraci (prima ramură). Multe vindecătoare aruncau inclusiv farmece, realizând în acest fel ritualuri de magie populară specifice regiunii în care trăiau (cum ar fi ritualurile vindecătoare pow-wow ale americanilor de origine olandeză din Pennsylvania). Cele mai multe dintre ele nu erau însă altceva decât nişte bunici care aveau talentul de a „rezolva” lucrurile. Magia populară este alcătuită din numeroase tradiţii şi practici transmise de la o generaţie la alta într-o zonă culturală specifică. În general, ea se focalizează asupra divinaţiei legate de afacerile amoroase şi de căsnicii, de obţinerea unor recolte bune şi de prezicerea vremii.

Owen Davies, autorul unei cărţi absolut fascinante intitulate Vracii: magia populară în istoria Angliei, explică în aceasta că la origini, vracii nu făceau tratamente vindecătoare, ci ridicau farmecele aruncate asupra unor oameni care erau convinşi că erau victimele unui blestem sau ale unei vrăji. Vrăjitoria era solul fertil care permitea dezvoltarea carierelor celor mai mulţi dintre vraci. Atunci când credinţa oamenilor în vrăjitorie s-a estompat, sfârşind prin a dispărea complet, vracii au dispărut odată cu ea.

Alte căi similare

Există şi alte căi moderne care amintesc foarte mult de cea a vrăjitoarelor verzi. Spre exemplu, vrăjitoarele de bucătărie sau cele care trăiesc la periferie practică tehnici extrem de asemănătoare, motiv pentru care foarte mulţi oameni le consideră sinonime cu vrăjitoarele verzi. Într-adevăr, toate cele trei căi au trei elemente în comun: au la bază magia populară, nu necesită un fundament spiritual, iar cei care le practică au tendinţa de a fi solitari.

Înainte de a ne lansa în examinarea amănunţită a căii vrăjitoarelor verzi moderne, îţi propun să examinăm pe scurt celelalte două tipuri de magie populară, pentru a le descoperi similitudinile, dar şi diferenţele.

• Vrăjitoarele de bucătărie sunt orientate către familie, aşa că se focalizează îndeosebi asupra magiei realizate în centrul căminului modern: bucătăria. Ele îşi centrează practicile magice în jurul activităţilor gospodăreşti de zi cu zi, cum ar fi gătitul, curăţenia prin casă, folosirea cuptorului, şi aşa mai departe, care devin astfel fundamentul actelor lor magice. Spre exemplu, măturarea podelei poate inspira o astfel de vrăjitoare să facă simultan un mic ritual de purificare a energiei negative. O vrăjitoare de bucătărie lucrează mai degrabă intuitiv decât ritualic, adeseori fără măcar să realizeze că practică acte de magie!
• Vrăjitoarele care trăiesc la periferie, termen specific folosit în Marea Britanie (şi mult mai puţin în Statele Unite), trăiesc în apropiere de natură, adeseori departe de zonele urbane. Dacă acest termen îţi aminteşte de o tămăduitoare care trăieşte la marginea oraşului şi căreia i-ai făcut o vizită pentru a lua de la ea un elixir de dragoste sau o poţiune vindecătoare, cu siguranţă ai avut de-a face cu o vrăjitoare din această categorie. Vrăjitoarele moderne care trăiesc la periferie sunt de regulă practicante solo ale căii neo-păgâne, care se folosesc îndeosebi de farmece şi descântece.

Multe practicante moderne încearcă să îşi asocieze metodele cu diferite surse istorice, pentru a crea în acest fel o anumită tradiţie. Pe această cale nu tradiţia contează însă, ci intuiţia personală / individuală. Acelaşi lucru este valabil inclusiv pentru calea vrăjitoriei verzi.

Este uşor să priveşti retrospectiv şi să recunoşti influenţele practicilor trecute sau moderne, dar realitatea este că fiecare vrăjitoare verde îşi creează propriile practici. Pe această cale nu putem vorbi despre o iniţiere sau despre o aderare la un set precis de reguli. „Calea verde” nu este altceva decât o reflectare a luminii interioare a unei vrăjitoare verzi.

Vrăjitoria verde modernă

În pofida aşa-zisului ei progres, societatea modernă are tendinţa de a privi retrospectiv la perioadele mai simple din trecutul ei, chiar dacă acele zile de pionierat au fost mai dificile şi mai caracterizate de izolare decât viaţa trăită în zilele noastre. Acest dor nu este sinonim cu nostalgia, care reprezintă o cramponare de o amintire înfrumuseţată de minte, ci o atracţie subconştientă reală către o cunoaştere pe care oamenii au deţinut-o cândva, dar care a fost eclipsată de inovaţiile, progresul şi îmbunătăţirile vieţii moderne. Din fericire, nu este necesar să renunţăm complet la aceste inovaţii, la televizoarele şi la calculatoarele noastre, ci doar să redescoperim în ce fel ne putem reconecta în acest cadru modern cu cunoaşterea strămoşilor noştri, care aşteaptă să o scoatem din nou la lumină. Cu alte cuvinte, răspunsul la această dilemă nu constă în renunţarea completă la tehnologie şi în înlocuirea acesteia cu vrăjitoria şi cu practicile magice asociate cu agricultura. Inversarea procesului de evoluţie şi înlocuirea lui cu practicile ancestrale ar reprezenta o negare a lumii moderne. O vrăjitoare verde modernă nu neagă niciodată lumea din jurul ei, ci o acceptă şi îşi propune să înţeleagă în ce fel o poate integra în practica ei spirituală. Cu alte cuvinte, ea reprezintă o punte de legătură între trecut şi prezent, între vechi şi nou. Secretul constă în a recunoaşte prezenţa energiei verzi, care continuă să existe în lumea modernă, descoperind în ce fel continuă să opereze aceasta.

Cum putem învăţa să ne identificăm cu pământul?

Fundamentul practicii vrăjitoriei verzi este identificarea foarte strânsă cu pământul. Deşi onorarea pământului şi conştientizarea lumii naturale reprezintă aspecte extrem de importante ale celor mai multe dintre căile spirituale alternative moderne, o vrăjitoare verde nu păşeşte întotdeauna pe o astfel de cale. Principala diferenţă dintre „calea verde” şi religiile neo-păgâne este aceea că zeităţile nu reprezintă de cele mai multe ori un aspect esenţial al practicii vrăjitoriei verzi. Deşi foarte multe vrăjitoare verzi analizează întotdeauna mitologia şi religiile antice pentru a-şi aprofunda înţelegerea personală referitoare la percepţia energiei pământului de-a lungul epocilor istorice, ea nu venerează neapărat zeităţile considerate expresii şi reprezentări ale tiparelor energetice ale pământului. Planeta noastră este ea însăşi un arhetip al iubirii materne. De aceea, o vrăjitoare verde modernă nu mai consideră necesar să împartă acest arhetip în alte categorii, mai înguste. De bună seamă, acest lucru nu o împiedică însă să caute (dacă doreşte) o zeitate sau un erou mitologic cu care rezonează cel mai bine din perspectiva convingerilor şi energiei sale personale, lăsându-se inspirată de acest personaj arhetipal. Ea nu se închină însă acestui personaj.

În timp ce religiile alternative promovează ideea că umanitatea este un custode al acestei planete, o vrăjitoare verde înţelege că este o manifestare a pământului însuşi, şi nu doar o simplă îngrijitoare a lui. Această identificare foarte strânsă o ajută să lucreze mai bine la unison cu energiile telurice (în parteneriat cu acestea).

Cei care onorează pământul, considerând lumea naturală principala lor sursă de învăţare, sunt numiţi uneori adoratori ai naturii sau păgâni. În epoca noastră, acest termen nu mai este în general peiorativ. Foarte mulţi oameni onorează Divinul sub forma Mamei Natura. În cadrul practicii spirituale New Age, cuvântul „păgân” este asumat de acei practicanţi ai căror spirit rezonează îndeaproape cu pulsul planetei. Putem spune în aceste condiţii că o vrăjitoare verde este o păgână? În multe cazuri da, dar nu întotdeauna. Calea vrăjitoriei verzi nu este definită de convingerile religioase ale practicantelor. Ea este într-adevăr o cale spirituală, dar spiritualitatea nu este totuna cu religia. Cu alte cuvinte, o vrăjitoare verde poate participa la orice ritual religios, onorând Divinitatea în propria sa manieră, atât timp cât acest lucru nu o împiedică să considere natura sacră şi binecuvântată. Aşadar, o vrăjitoare verde percepe Divinul în întreaga natură. Pe de altă parte, nu există două vrăjitoare verzi care să confere exact aceeaşi interpretare Divinului.

Celebrarea vieţii

Vrăjitoria verde este o celebrare neîncetată a vieţii. Ea este un dialog continuu cu natura, o practică ce îmbogăţeşte în egală măsură pământul şi pe vrăjitoarea verde însăşi. Acest schimb de energie generează beneficii multiple, care pot fi descrise într-o manieră foarte simplă: prin intermediul acestui dialog vrăjitoarele verzi vindecă pământul, iar pământul le vindecă pe ele. Cu alte cuvinte, ele caută starea de armonie prin intermediul acţiunilor lor, propunându-şi să echilibreze energiile conflictuale.

La fel ca în cazul altor căi spirituale care onorează pământul, rădăcinile vrăjitoriei verzi pot fi găsite în calendarul agricol, în schimbările sezoniere ale anotimpurilor, în tiparele meteorologice şi în magia populară realizată pentru sănătate şi fertilitate. Numeroase practici neo-păgâne moderne derivă din practicile de bază ale vrăjitoriei verzi. Doresc să subliniez şi importanţa cuvântului „rădăcini”, pe care l-am folosit mai sus: atunci când un aspect este înrădăcinat, el se naşte dintr-o sursă, dar continuă să rămână puternic ancorat în aceasta. Negarea rădăcinilor echivalează cu o negare a fundamentului, dar şi a sursei puterii personale. Chiar dacă nu putem vedea decât trunchiul şi ramurile unui copac, rădăcinile acestuia se întind până foarte departe, asigurându-i acestuia întreaga sa stabilitate.

Dat fiind că vrăjitoria verde nu reprezintă o cale formală, practicantele sale îşi pot adapta extrem de uşor cunoştinţele la nevoile lor. De bună seamă, acest lucru nu presupune exclusiv modificarea practicilor create de alţii, ci şi transformarea vrăjitoarei verzi pentru a se adapta la ceea ce trebuie să fie făcut. Asta înseamnă să fii flexibil şi să te adaptezi în egală măsură la nevoile tale, dar şi la cele ale Mamei Pământ.

Doresc să subliniez încă o dată că vrăjitoria verde nu este sinonimă cu Wicca. Wicca este o religie structurată formală, care are în centrul ei un anumit set de principii şi de linii directoare. Cu alte cuvinte, practicanţii ei celebrează diferite ritualuri în anumite maniere foarte precise. La antipod, vrăjitoria verde este o practică nestructurată şi flexibilă, care nu conţine sărbători şi ritualuri obligatorii. Altfel spus, calea vrăjitoriei verzi este extrem de adaptabilă. Practicantele sale îşi creează propria cale, ţinând cont de atuurile şi de talentele lor individuale, dar şi de energiile şi de elementele native zonei geografice în care locuieşte.

Spre exemplu, dacă o vrăjitoare verde locuieşte în Massachusetts, dar se mută în New Mexico, ea este nevoită să îşi adapteze practica la noul ei mediu, la flora şi la fauna din jurul ei, şi la noile energii ale peisajului. De bună seamă, ea se va adapta la rândul ei, transformându-se. Pe măsură ce îşi creează o relaţie nouă cu mediul din jurul ei (respectiv cu planeta pământ aşa cum se manifestă aceasta în New Mexico), ea descoperă că evoluează, reflectând această relaţie într-o manieră diferită de cea în care a reflectat-o în Massachusetts.

Magia de a fi o vrăjitoare verde

Folosirea cuvântului „vrăjitoare” ne conduce invariabil la universul „magiei”. Din păcate, în epoca noastră acest cuvânt a ajuns să provoace foarte multă confuzie. Magia nu este o simplă iluzie, sau o manipulare artificială a unor forţe nenaturale. Dimpotrivă, ea este sută la sută naturală, constând în folosirea energiei naturale cu o intenţie conştientă şi lucidă, cu scopul de a obţine o înţelegere mai bună a lumii înconjurătoare şi de a ne armoniza mai bine cu energiile acestei lumi.

Cele mai multe dintre vrăjitoarele verzi consideră cuvântul „magie” irelevant. Magia presupune o ieşire în afara normalităţii, dar pentru o vrăjitoare verde mediul exterior reprezintă o lume magică. Prin urmare, nimic nu i se pare mai natural decât să perceapă, să reacţioneze şi să reorienteze cu delicateţe fluxurile de energie din jurul ei. În acest fel, ea manifestă efectiv o magie naturală. De fapt, natura însăşi este prin excelenţă magică. Tot ce percepe în viaţa de zi cu zi este magic pentru o vrăjitoare verde.

Iată ce spune Marian Green, autorul cărţii Vrăjitoria naturii, o cale care rezonează cu filozofia vrăjitoriei verzi, incluzând în sine magia naturală şi cea de la periferie: „Magia este arta care ne ajută să recunoaştem aceste elemente ale schimbării: tiparele naturale ale mareelor, momentele în care putem progresa, cele în care trebuie să rămânem liniştiţi şi să ne interiorizăm… Magia ne învaţă să recunoaştem în ce direcţie curg energiile naturii, pe ce nivel se află acestea şi ce ne pot oferi ele fiecăruia dintre noi, în acest moment”. Din perspectiva lui Green, magia este procesul care ne învaţă cum să ne armonizăm cu forţele naturii şi cum să înţelegem în ce fel curg acestea prin viaţa noastră. De bună seamă, exact aceasta este definiţia căii vrăjitoriei verzi.

Farmecele sunt considerate perfect naturale de-a lungul „căii verzi”. Putem considera oare o ceaşcă cu ceai de rozmarin menită să aline o durere de cap un farmec, sau doar un remediu naturist? Din perspectiva unei vrăjitoare verzi, nu contează ce răspuns dăm la această întrebare. Singurul lucru care contează este că ne folosim de energiile rozmarinului pentru a alina sau pentru a corecta un dezechilibru temporar. În acest fel, noi recunoaştem că suntem conectaţi cu lumea naturii, fapt care ne permite să funcţionăm ca o verigă de legătură între lumea oamenilor şi „lumea verde”.

În concluzie, prin deschiderea în faţa energiilor naturii şi prin acceptarea faptului că facem parte integrantă din marea simfonie a energiei şi a puterii, noi ne acordăm implicit permisiunea de a ne folosi de această energie pentru a ne reechilibra viaţa. În continuare, noi vom putea reechilibra apoi energiile altor situaţii.

Alte practici ale vrăjitoriei conţin la rândul lor metode de acumulare a energiei şi de eliberare a ei către o anumită ţintă (sau către un anumit obiectiv). O vrăjitoare verde se foloseşte de energie într-o manieră mai lentă şi mai subtilă. Ea îşi propune să devină parte integrantă din fluxul energiilor din jurul ei, dar fără a colecta energia cu scopul modelării şi eliberării sale către anumită destinaţie precisă. Vrăjitoarea verde operează din interior asupra lumii exterioare, curgând la unison cu fluxul energiilor naturale, fără a încerca să le manipuleze însă.

Folosirea cuvântului „magie” te-ar putea determina să crezi că practicile vrăjitoriei verzi sunt bătute în cuie. Aşa cum vei constata însă citind această carte, nu există reguli pentru crearea unui cerc magic în interiorul căruia să lucrezi, nici invocarea obligatorie a anumitor zeităţi, şi nici vreun ritual formal pe care trebuie să îl respecţi până la virgulă. Practica vrăjitoriei verzi este prin excelenţă fluidă, naturală şi personală, marcând fiecare moment al fiecărei zile. Într-adevăr, este important să recunoaştem fiecare moment ca fiind „magic” şi plin de potenţial. Tot ce există în jurul nostru este magic, în sensul că este sublim şi unic, lucru valabil pentru fiecare respiraţie a noastră, pentru fiecare pas şi pentru fiecare amestecare a supei pentru a o răci. Pe scurt, fiecare act al omului este un act magic. Adevărata magie este viaţa însăşi.

Această cunoaştere trebuie să fie echilibrată prin înţelegerea faptului că o vrăjitoare verde are nu doar responsabilitatea sacră de a veghea asupra armoniei din mediul ei înconjurător, ci şi de a nu uita nicio clipă că, aşa cum precizează autoarea Poppy Palin în Meşteşugul vrăjitoriei naturale: „Orice gest pozitiv are potenţialul de a deveni un farmec”. Există însă un pericol asociat cu practica vrăjitoriei verzi, şi anume acela că familiaritatea poate da naştere la dispreţ. Pornind tot timpul de la premisa că fiecare moment este magic şi plin de potenţial, o vrăjitoare verde poate sfârşi prin se desensibiliza, ajungând astfel să nu mai considere special niciun moment. Prin urmare, ai grijă să nu cazi în această rutină. Acordă-ţi permisiunea de a te minuna în permanenţă în faţa bucuriei şi puterii naturii, de-a lungul fiecărui anotimp al anului, în egală măsură atunci când contempli un răsărit superb sau o furtună terifiantă. Fiecare moment este magic în felul lui, căci deşi este o simplă clipă trecătoare, potenţialul pe care îl conţine este literalmente infinit. Lumea înconjurătoare este sacră pentru o vrăjitoare verde tocmai pentru că este aşa cum este. Cuvântul „lumesc” este derivat de la cuvântul latin mundus, care înseamnă „ce aparţine lumii materiale”. Sursa puterii oricărei vrăjitoare verzi este exact energia creată de această lume materială.

Legământul vrăjitoarei verzi

Înainte de toate, vrăjitoria verde este o atitudine sau un stil de viaţă. De bună seamă însă, există şi posibilitatea de a explora calea vrăjitoriei verzi prin intermediul ritualurilor personale şi prin creaţia de farmece şi descântece.

Ritualurile ne oferă posibilitatea de a ne pune la unison energia personală cu cea din jurul nostru, într-o manieră mai structurată, şi de a experimenta energia naturii din mediul nostru înconjurător într-o manieră diferită de cea specifică vieţii de zi cu zi.

Dacă te-ai recunoscut pe tine şi convingerile tale în paginile de mai sus, este posibil să auzi chemarea căii vrăjitoriei verzi. Dacă doreşti să declari formal că aparţii acestei căi şi să trăieşti „viaţa verde”, poţi face următorul legământ, sau îl poţi folosi ca un punct de plecare pentru a-ţi formula propria versiune, mai personală. Dacă doreşti, te poţi adresa unei zeităţi, la fel ca în exemplul de mai jos (sau în alte exemple din această carte). Dacă nu, poţi ignora această referinţă.

Doamne / Tată Ceresc / Mamă Divină,

Spirite ale naturii,

Elemente din mediul meu înconjurător,

Vă rog să mă binecuvântaţi acum, când aleg calea vrăjitoriei verzi.

Fie ca toate acţiunile mele să slujească binelui tuturor creaturilor,

Al umanităţii şi al naturii în egală măsură.

Vă rog să îmi conferiţi înţelepciune şi pace interioară,

Seninătate şi echilibru, pe măsură ce voi continua să păşesc pe această cale.

Vă rog să îmi conferiţi încrederea necesară pentru a transpune în fapt ceea ce doriţi de la mine

Şi puterea de a îndura încercările vieţii.

Fac acum legământul de a păzi Sufletul Naturii, de a colabora cu aceasta,

De a o onora pe ea

Şi toate sufletele care fac parte integrantă din ea.

Fac această promisiune şi vă adresez această cerere,

În această zi şi în acest loc,

În calitate de vrăjitoare verde.

Acesta este legământul meu.

Dacă preferi, poţi repeta acest legământ în fiecare an, într-un moment semnificativ pentru tine – spre exemplu la începutul sau la sfârşitul fiecărui anotimp – pentru a-ţi reafirma în acest fel angajamentul faţă de calea şi de stilul de viaţă alese de tine. În capitolul 4 vom vorbi despre cele patru anotimpuri şi despre diferitele activităţi sau ritualuri pe care le poţi realiza pentru a te pune la unison cu procesul de schimbare a energiilor de-a lungul ciclului anual. Rostirea acestui legământ ca parte integrantă a uneia din cele patru celebrări anuale ale schimbării anotimpurilor (sau chiar a tuturor celor patru) îţi poate menţine proaspăt angajamentul luat în mintea şi în spiritul tău.

Rugăciunea vrăjitoarei verzi

Dacă te simţi atras de ideea unei rugăciuni zilnice, iată o modalitate minunată de a-ţi începe sau de a-ţi încheia fiecare zi. Roagă-te cu voce tare sau în sinea ta, în cadrul unui spaţiu sacru pentru tine, pe care l-ai binecuvântat şi pe care l-ai consacrat formal (printr-un ritual), ori pur şi simplu prin folosirea lui în fiecare zi.

Doamne / Tată Ceresc / Mamă Divină,

Spirite ale naturii,

Elemente din mediul meu înconjurător,

Vă rog să mă binecuvântaţi acum, la începutul acestei zile.

Îmi propun astăzi să aduc bucurie şi pace tuturor formelor de viaţă cu care voi intra în contact.

Fie ca acţiunile mele să poată aduce mai multă armonie în această lume.

Îmi propun să vindec durerea şi să alin mânia,

Să creez o stare de bucurie şi de echilibru, pe măsură ce voi continua să păşesc pe calea mea.

Vă rog să mă susţineţi şi să mă călăuziţi, spirite ale naturii,

În această zi şi în toate zilele următoare.

Aceasta este rugăciunea pe care v-o adresez astăzi, în calitate de vrăjitoare verde.

Vă mulţumesc din suflet pentru toate binecuvântările voastre.

Practica vrăjitoriei verzi nu se realizează cu surle şi trâmbiţe, cu instrumente pretenţioase sau prin ritualuri complicate. Poate mai mult decât orice altă cale magică, cea a vrăjitoriei verzi se bazează pe filozofia unei vieţi trăite armonios şi pe modul individual de interacţiune cu lumea din jur. De aceea, toate rugăciunile tale, ritualurile pe care le realizezi şi spaţiul sacru pe care ţi-l creezi – trebuie să aibă o semnificaţie personală profundă pentru tine. Crearea unei practici personale care să îţi reflecte cu acurateţe esenţa şi dorinţa de a lucra pentru a crea mai multă armonie în lumea din jurul tău reprezintă secretul unei vieţi satisfăcătoare şi împlinite pe calea vrăjitoarei verzi.